Azi nu postez următoarea parte la ”Alcool, dragoste și tutun”. Nu prea mai am idei, de fapt, am prea multe, și nu știu cum să continui povestea. Trebuie să aleg dintre vreo 5 variante, o să mă ajute soră-mea și când o să fie gata vă anunț. Până una alta..


Wow, e ciudat că nu mai știu ce să scriu. Am dat teza la română, și pot să zic că iau peste 4, ceea ce e bine. Aș spera la un 8, dar aș fi nesimțită, nu am învățat nimic. La bio poate iau 8. Mai am două teze de dat, cele mai grele: mate & chimie. Acolo chiar dau foaia goală și-mi dați un pachet de țigări, soră-mea și Cleo ! La română am stat și m-am gândit că dacă nu scriu nimic rămân corigentă.. și nu-mi surâde ideea. Am mai luat eu 2 în teză când eram în Buzești..
Am o idee despre ce aș putea scrie. Dar nu știu câți tocilari îmi citesc blog-ul. Oricum.. nu înțeleg oamenii care plâng când iau o notă mică. Să nu mai zic de ceilalți care iau o notă relativ mare, gen 7-8, și bocesc. Eu am avut o colecție impresionantă de note sub 4 și râdeam la fiecare dintre ele, că știam că tottrec clasa. Și decât să stau să tocesc o lecție cretină ca să iau acolo un 10, mai bine am stat în oraș toată noaptea. N-am de gând să-mi pierd anii ăștia învățând încontinuu. Mă întreb ce viață au tocilarii.. Se trezesc, învață, mănâncă.. În week-end se mai uită la o emisiune pe Discovery, sau stau pe clopoțel.ro. N-aș putea. Prefer să-mi pierd nopțile prin baruri decât să citesc ceva. Asta-s eu..
Dar marea mea curiozitate este: de ce plângeți când luați o notă mică?! De ce?!