Prima zi de școală.. Agitație, trezit devreme.. alarma sunând degeaba la ora 8. Se trezește speriată și morocănoasă, nu mai are timp nici să-și bea cafeaua. Ajunge la școală cu ochii injectați, pe chip i se citește dezamăgirea și setea.. de vară. Se vede că vara e anotimpul ei, pentru că școala o deprimă în mod evident și tot ce vrea acum e să stea în patul ei cald, visând la mare..
Își aprinde o țigară într-un colț al școlii și trage din ea cu poftă, încercând să mijească ochii și să își revină. Tot ce o poate trezi acum e un soare mult prea arzător și un frappe băut pe malul mării, atât. Dar asta nu se va întâmpla iar ei aproape îi curg lacrimi din ochii pe jumătate închiși.
Ridică privirea din pământ pentru o clipă, i se pare că o strigă cineva, dar se înșală, și când să își mute privirea..
”TU?!?!”
Era EL, acel el care-i furase copilăria, o secase de sentimente și de lacrimi, îi distrusese toate speranțele și toate visele, îi tăiase aripile, plecase din viața ei fără să-i spună un cuvânt și lăsase în urmă o inimă zdrobită și o grămadă de semne de întrebare. Și acum era în fața ei, zâmbitor, ca și cum ar fi lipsit câteva minute..