Ăăă, bună, dragi vizitatori ai blogulețului meu. Mai e cineva pe aici? Nu prea cred. N-am mai postat de mult. Nici eu nu știu de ce. N-am avut nici timp, nici inspirație.
Chiar sunt curioasă dacă mai citește cineva aberațiile mele. Am blog-ul ăsta de ceva timp și am destule vizualizări, deși, sincer, citesc postări vechi și-mi vine să le dau delete și să intru în pământ de rușine. EU AM SCRIS CHESTIILE ALEA?!?! Wow.
Totuși, n-o să șterg nimic. Aveam șaișpe ani când m-am apucat să scriu și în ăștia doi ani de au trecut de atunci m-am schimbat mult. Pentru mulți o să rămân ”drogata de stătea pe scări la teatru” sau ”aia din Cuza care se îmbăta prin cluburi”. Asta e, nu încerc să schimb părerea nimănui, fiecare n-are decât să creadă/să comenteze ce vrea.
Voi ce mai faceți? (sper să nu vorbesc singură). Eu la noapte plec la mare, în sfârșit, și abia aștept să văd răsăritul pe plajă.
Probabil o să îmi fac timp să mai public povestioare stupide, așa cum obișnuiam.
Nu știu cum să închei, nu mai găsesc replici. Pupici!